Déclinaison / Conjugueur latin
| SINGULIER |
| Nom. | extraordinarius |
| Gen. | extraordinarii |
| Dat. | extraordinario |
| Acc. | extraordinarium |
| Abl. | extraordinario |
| Voc. | extraordinarie |
| PLURIEL |
| Nom. | extraordinarii |
| Gen. | extraordinariōrum |
| Dat. | extraordinariis |
| Acc. | extraordinarios |
| Abl. | extraordinariis |
| Voc. | extraordinarii |
| SINGULIER |
| Nom. | extraordinariă |
| Gen. | extraordinariae |
| Dat. | extraordinariae |
| Acc. | extraordinariam |
| Abl. | extraordinariā |
| Voc. | extraordinariă |
| PLURIEL |
| Nom. | extraordinariae |
| Gen. | extraordinariārum |
| Dat. | extraordinariis |
| Acc. | extraordinarias |
| Abl. | extraordinariis |
| Voc. | extraordinariae |
| SINGULIER |
| Nom. | extraordinarium |
| Gen. | extraordinarii |
| Dat. | extraordinario |
| Acc. | extraordinarium |
| Abl. | extraordinario |
| Voc. | extraordinarium |
| PLURIEL |
| Nom. | extraordinaria |
| Gen. | extraordinariōrum |
| Dat. | extraordinariis |
| Acc. | extraordinaria |
| Abl. | extraordinariis | |