Déclinaison / Conjugueur latin
| SINGULIER |
| Nom. | inrepletus |
| Gen. | inrepleti |
| Dat. | inrepleto |
| Acc. | inrepletum |
| Abl. | inrepleto |
| Voc. | inreplete |
| PLURIEL |
| Nom. | inrepleti |
| Gen. | inrepletōrum |
| Dat. | inrepletis |
| Acc. | inrepletos |
| Abl. | inrepletis |
| Voc. | inrepleti |
| SINGULIER |
| Nom. | inrepletă |
| Gen. | inrepletae |
| Dat. | inrepletae |
| Acc. | inrepletam |
| Abl. | inrepletā |
| Voc. | inrepletă |
| PLURIEL |
| Nom. | inrepletae |
| Gen. | inrepletārum |
| Dat. | inrepletis |
| Acc. | inrepletas |
| Abl. | inrepletis |
| Voc. | inrepletae |
| SINGULIER |
| Nom. | inrepletum |
| Gen. | inrepleti |
| Dat. | inrepleto |
| Acc. | inrepletum |
| Abl. | inrepleto |
| Voc. | inrepletum |
| PLURIEL |
| Nom. | inrepleta |
| Gen. | inrepletōrum |
| Dat. | inrepletis |
| Acc. | inrepleta |
| Abl. | inrepletis | |