Déclinaison / Conjugueur latin
| SINGULIER |
| Nom. | irrequiebilis |
| Gen. | irrequiebilis |
| Dat. | irrequiebili |
| Acc. | irrequiebilem |
| Abl. | irrequiebili |
| Voc. | irrequiebilis |
| PLURIEL |
| Nom. | irrequiebiles |
| Gen. | irrequiebilĭum |
| Dat. | irrequiebilĭbus |
| Acc. | irrequiebiles |
| Abl. | irrequiebilĭbus |
| Voc. | irrequiebiles |
| SINGULIER |
| Nom. | irrequiebilis |
| Gen. | irrequiebilis |
| Dat. | irrequiebili |
| Acc. | irrequiebilem |
| Abl. | irrequiebili |
| Voc. | irrequiebilis |
| PLURIEL |
| Nom. | irrequiebiles |
| Gen. | irrequiebilĭum |
| Dat. | irrequiebilĭbus |
| Acc. | irrequiebiles |
| Abl. | irrequiebilĭbus |
| Voc. | irrequiebiles |
| SINGULIER |
| Nom. | irrequiebile |
| Gen. | irrequiebilis |
| Dat. | irrequiebili |
| Acc. | irrequiebile |
| Abl. | irrequiebili |
| Voc. | irrequiebile |
| PLURIEL |
| Nom. | irrequiebilĭa |
| Gen. | irrequiebilĭum |
| Dat. | irrequiebilĭbus |
| Acc. | irrequiebilĭa |
| Abl. | irrequiebilĭbus | |