Déclinaison / Conjugueur latin
| SINGULIER |
| Nom. | impetrativus |
| Gen. | impetrativi |
| Dat. | impetrativo |
| Acc. | impetrativum |
| Abl. | impetrativo |
| Voc. | impetrative |
| PLURIEL |
| Nom. | impetrativi |
| Gen. | impetrativōrum |
| Dat. | impetrativis |
| Acc. | impetrativos |
| Abl. | impetrativis |
| Voc. | impetrativi |
| SINGULIER |
| Nom. | impetrativă |
| Gen. | impetrativae |
| Dat. | impetrativae |
| Acc. | impetrativam |
| Abl. | impetrativā |
| Voc. | impetrativă |
| PLURIEL |
| Nom. | impetrativae |
| Gen. | impetrativārum |
| Dat. | impetrativis |
| Acc. | impetrativas |
| Abl. | impetrativis |
| Voc. | impetrativae |
| SINGULIER |
| Nom. | impetrativum |
| Gen. | impetrativi |
| Dat. | impetrativo |
| Acc. | impetrativum |
| Abl. | impetrativo |
| Voc. | impetrativum |
| PLURIEL |
| Nom. | impetrativa |
| Gen. | impetrativōrum |
| Dat. | impetrativis |
| Acc. | impetrativa |
| Abl. | impetrativis | |